Prabușirea financiară din 2024 nu poate avea are loc fără niciun motiv. Prăbușirile financiare nu sunt scântei într-un vid care mor aproape fără preaviz.
Astfel, trebuie să existe un eveniment anterior declanșator.
Chiar dacă nu este foarte vizibilă, întotdeauna există o cauză.
Articolul „Prăbușirea financiară din 2024: Cauza Și Efectele Sale” îl continuă pe precedentul Cronometrarea Viitoarei Prăbușiri Financiare în 2024 – partea 1.
Mai mult, ofer un context, inclusiv cauza și impactul viitor pe piața de capital.
Am menționat anterior când va avea loc următoarea prabușire financiară, oferind puține informații.
Însă acum voi elabora care este contextul, cauza și impactul potențial al viitoarei crize financiare?
Voi discuta despre ce declanșează acest eveniment, motivele sale și contextul său mai larg ca o mică piesă dintr-un puzzle global.
Având în vedere amploarea crizei care se va desfășura, micul puzzle este un termen derizoriu și banal.
Prăbușirea financiară va avea loc probabil imediat după prima săptămână a lunii octombrie – între 7 și 9 octombrie 2024. Dar lucrurile se dezvoltă rapid și confirmă evoluții agravante.
Prăbușirea financiară din 2024 – Cauza
Cauza principală este un atac masiv, nemaivăzut, pe pământul israelian sau un război convențional care implică Israelul.
Israelul, de la nașterea sa ca stat, a purtat mai multe războaie de-a lungul timpului. Recent, s-a angajat din nou în atacuri în Liban.
Probabilitatea de a reintra în Liban este mare. Ar fi a patra ciocnire, așa cum s-a întâmplat în ’78, ’82 și 2006. Acest nou război va amenința stabilitatea Orientului Mijlociu.
Percepția publicului este critică și ar putea provoca, de asemenea, complicații suplimentare.
Prăbușirea financiară din 2024 – Contextul
Aceste atacuri nu sunt neapărat reprobabile dar mijloacele lor sunt.
Publicul larg, ONU și alte forme de guvernare și organizatii ale drepturile civile văd doar jumătatea plină a paharului: victimele colaterale umane.
Această acțiune este importantă căci, deși Libanul ascunde pionii proxi Hezbollah ai Iranului și privită din exterior, pare o epurare etnică.
Este și dilema Israelului pentru că, așa cum a subliniat un YouTuber, chiar însăși existența Israelului depinde de provocarea de războaie și de câștigarea de teritorii suplimentare atât în Palestina, cât și în nordul Israelului, chiar și pentru a spera să reziste unui război mai amplu, mai târziu.
Altfel, Israelul ar putea cădea foarte repede.
Scurta istorie a Israelului
Theodor Herzl a propus crearea statului Israel în cartea sa din 1896 – Der Judenstaat („Statul evreiesc” în limba română).
Dar statul nu s-a înființat în ciuda temerilor tot mai mari de antisemitism în Europa, cu mult înainte ca naziștii să vină la putere în Germania în ianuarie 1933.
De la crearea sa, cu „ajutorul” fostului imperiu – Marea Britanie, mai precis cu ajutorul ministrului său de externe britanic – Arthur Balfour, Israel a avut parte de multă animozitate și pe bună dreptate.
Israelul trebuia să ocupe teritoriul Palestinei.
Astfel că, noul stat creat a trebuit să ocupe 55% din pământul Palestinei, în timp ce statului arab i-a fi revenit doar 45%.
Acest lucru s-a întâmplat chiar dacă populația arabă era majoritară, pe atunci.
Deci, rezoluția a fost adoptată cu de trei ori mai multe voturi agreabile decât împotrivă. Deși rezoluția a fost adoptată, 13 țări au votat împotrivă, trei dintre ele sunt vecine cu Israelul: Egipt, Liban și Siria.
Celelalte țări care au votat împotrivă sunt Afganistan, India, Irak, Pakistan, Arabia Saudită, Yemen, Turcia, Cuba, Grecia și Iran.
Israelul și geopolitica
La ceva vreme după atacurile brutale în interiorul Israelului în dimineața zilei de 18 octombrie 2023, când Israel a ripostat, au avut loc mai multe atacuri între ghilimele la Consiliul pentru Drepturile Omului al Națiunilor Unite asupra Israelului.
Israelul a fost acuzat de crime de război în Palestina de către urmatoarele țări: Iordania, Indonezia, Malaezia, Algeria, Maroc, Rusia, Republica Populară Chineză, Africa de Sud și Venezuela, dar și, în mod surprinzător, Suedia, Irlanda și Spania.
Restul țărilor sunt cele care au votat împotriva formării Israelului ca stat, cu excepția Indiei și Afganistanului.
Lista țărilor care susțin Palestina este alarmantă. Țările menționate mai sus ar putea sprijini acțiunile Iranului.
De exemplu, dacă Egiptul ar livra Iranului măști respiratorii, Israelul ar trebui să reconsidere implicațiile acestui nou model emergent și să testeze din nou așa-numita prietenie sau alianță.
Diviziunea profundă a lumii e covârșitoare. De asemenea, țările care și-au sporit aderarea la BRICS sunt într-un număr alarmant.
BRICS este un mecanism de cooperare dezvoltat în 2009 de următoarele țări: China, Rusia, India, Brazilia și Africa de Sud.
Scopul său principal este de a crește puterea membrilor săi în arena economică globală imediat după criza financiară din 2008.
De la formarea sa, lista țărilor a crescut de la 5 la 11 membri și amenință să crească la 21 de membri.
Țări precum Algeria, Turcia, Mexic, Bangladesh, Nigeria, Senegal, Thailanda, Pakistan și Venezuela ar putea extinde lista.
Prin urmare, cel puțin un număr mare de țări își aleg partea. Pe de o parte, țările occidentale fac parte din alianța NATO, UE și alte forme de colaborare.
Iar pe de altă parte, țările emergente vor să se alăture celor câtorva țări care pun la îndoială puterea Statelor Unite.
Acest nivel de diviziune este comparabil cu cel observat în cel de-al doilea război mondial. Acest război poate slăbi economia globală fragilă în multe feluri.
Când va escalada războiul?
În concluzie, anticipez că atacurile vor escalada în continuare, complicandu-se potențial în apropierea datei de 2 octombrie 2024.
Prabușirea financiară din 2024 – Efecte
Prețul țițeiului
Marfurile vor fi primele primele asset-uri impactate. Anume, țițeiul va crește foarte mult.
Dar inflația cauzată de prețul energiei nu se va produce imediat.
Probabil că vor dura săptămâni înainte de a își face simțit efectul, provocând daune grave companiilor foarte dependente de prețul său.
Acum, în funcție de gravitatea războiului, dacă ar exista o declarație de război sau alte elemente agravante, celelalte atacuri ar păli în comparație cu acest război masiv.
Presa a subliniat că atacul ar fi trebuit să aibă loc la sfârșitul lui august 2024, dar războiul nu a venit atunci.
Așadar, țițeiul a scăzut 10 dolari per baril, mai mult sau mai puțin. Prețul țițeiului a revenit ușor pe urmă , după un contraatac al Hezbollah.
Israelul a atacat Libanul în perioada 17-18 septembrie 2024, folosind pagere și walkie-talkie, provocând 42 de morți și peste trei mii de răniți.
Cu toate acestea, acest atac din octombrie este semnificativ; nu este un contraatac, unul izolat (nu este un atac de ping-pong cum a fost de la atacul din 8 octombrie 2023).
Va fi cel mai mortal atac și va împinge prețul țițeiului la nivelul 90-92.
Conform analizei mele, dacă și numai dacă prețul țițeiului depășește nivelul 111,04 sau sub nivelul 55,76, devine foarte susceptibil la 150-200 sau chiar mai mare în săptămâni sau chiar zile.
Prăbușirea financiară din 2024 și începutul celui de-al treilea război mondial?
Depinde de modul în care ceilalți jucători răspund după atac. Această dinamică dictează și calibrul armelor folosite.
În dimineața zilei de 7 octombrie 2023, in timpul atacurilor din Israel, rachete artizanale au fost dezvoltate de membrii Hamas. Mai multe drone și rachete cu rază lungă de acțiune utilizate în atac au origini iraniene.
Totuși, sunt necesare arme precise într-un război convențional. Acestea pot include rachete ghidate de precizie și alte mijloace de război sofisticate și diverse.
În funcție de tipul de război, aceste mijloace pot consta în principal din arme grele, mortiere, lansatoare de grenade, mitraliere și puști.
Inca nu a fost stabilit daca Iranul are provizii vaste de aceste arme.
Dar cu siguranță au puști, arme cu rază medie și lungă de acțiune.
De asemenea, nu este clar dacă Iranul și-a dezvoltat capacitățile nucleare.
O amenințare nucleară va schimba tipul de război, dacă este cazul.
Israelul a încercat ani de zile să șteargă orice cursă pentru dezvoltarea nucleară în Iran.
Prin urmare, a bombardat bazele militare ascunse din Iran și a sabotat orice încercare în această direcție.
Totuși, dacă lucrurile se complică și mai mult și, să spunem, Israelul invadează Libanul, poate că țara se va confrunta cu o opoziție puternică din partea țărilor arabe.
În acest fel, invazia în sine ar fi scânteia supremă a celui de-al treilea război mondial.
De asemenea, în ceea ce privește aliații, votul împotriva intereselor Israelului este vital și are un impact direct asupra amplorii războiului.
De exemplu, există unele diviziuni și în Orientul Mijlociu. Astfel, Iranul are o alianță strânsă cu Siria și Irak. Arabia Saudită, Yemen și Emiratele Arabe Unite au sprijinul Israelului, făcând un front comun împotriva Iranului.
Cu toate acestea, există unele țări „wild card” indecise, cum ar fi Kuweit, Iordania, Qatar, Egipt și Turcia.
Cu toate acestea, Turcia și Egiptul sunt cele mai importante care ar putea juca roluri mai decisive.
Aceste alianțe informale depind de faptul că va exista mult ajutor din exterior dacă navele de război americane se deplasează în Marea Mediterană, Marea Roșie sau Golful Persic, care intervin mai dinamic și stârnesc lucrurile și mai mult.
În plus, va conta cum va începe războiul, dacă există o percepție a unei conduite greșite a Israelului în ceea ce privește Libanul.
Statele Unite ale Americii va trebui să gestioneze această problemă în mijlocul unui an electoral.
În acest caz, liderii americani, cel puțin cei democratici, vor avea o dilemă în sprijinul acestui război.
Și alte țări din vest vor avea aceeași dilemă.
Daca v-a placut acest articol, v-ar putea interesa si: Cronometrarea Viitoarei Prabusiri Financiare – partea intai.
Declinarea raspunderii
Nu există un al treilea război mondial care să implice Israelul și vecinii săi.
Scopul articolului „Prăbușirea financiară din 2024: Cauza Și Efectele Sale” nu este acela de a răspândi teamă.
De asemenea, efectele s-ar dezvolta în cazul declanșării unui război masiv.
Altfel spus, articol reprezintă câteva evoluții firești bazate pe ipoteza războiului.
